Salutare, sunt Virgil, dependent de pariuri, si va propun azi sa ne gandim la ce inseamna pentru noi, jucatori compulsivi in recuperare, cugetarea " Nimic nu se schimba daca nimic nu se schimba ", cugetare pe care eu am auzit-o pentru prima data in viata mea la grupurile de suport si de terapie. 

Multa vreme am fost reticent la orice schimbare in viata mea deoarece dependenta mi-a creat cadrul perfect de a trai in permanenta aceeasi stare, aceeasi emotie, aceleasi ganduri, care imi dadeau iluzia rezolvarii tuturor problemelor mele fara ca eu sa fac ceva propriu-zis in aceasta directie.

In recuperare am inceput sa ma lovesc de aceasta problema in fiecare zi pana intr-o zi in care am inceput sa gandesc si sa traiesc acest lucru. Chiar daca de multe ori intentiile mele erau dintre cele mai bune nu reauseam sa inteleg de ce nu se schimba in bine unele lucruri din jurul meu si ajungeam la frustari si resentimente. Acele lucruri nu se schimbau deoarece eu ramaneam mereu la intentie, ii admiram pe cei din jurul meu care veneau si vorbeau de tot felul de initiative, amanam mereu in a incepe sa fac si eu ceva, in masura posibilitatilor mele. In timp am ajuns sa inteleg ca nu pot sa fac foarte multe lucruri insa pot sa-i sprijin pe cei care fac si de asemenea sa-mi asum lucruri pe care le pot face si sa nu le mai aman in baza unor idei irationale cum ar fi "lasa sa mai faca si altii", "este destul ce fac nu mai timp de altceva", "acest lucru nu este destul de important pt mine"(fara a avea o prioritizare concreta a importantelor pt mine).

Azi am Rugaciunea pentru Seninate care ma ajuta sa schimb pentru a se schimba in bine si pentru binele comun, al tuturor, lucrurile care se pot schimba.!